{"id":2731,"date":"2020-06-25T10:48:43","date_gmt":"2020-06-25T10:48:43","guid":{"rendered":"http:\/\/cnipturicani.ro\/?page_id=2731"},"modified":"2020-06-25T10:48:44","modified_gmt":"2020-06-25T10:48:44","slug":"maria-magdalena","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/maria-magdalena\/","title":{"rendered":"Maria Magdalena"},"content":{"rendered":"\n

Maria Magdalena<\/h1>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar putea fi reconstituit\u0103 \u00een \u00eentregime, povestea ei ar putea\ninspira cu siguran\u0163\u0103 un film impresionant. Anii au trecut, cei care au\ncunoscut-o sunt din ce \u00een ce mai pu\u0163ini, iar m\u0103rturiile documentare despre ea\nsunt foarte pu\u0163ine.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva fr\u00e2nturi de articole din publica\u0163ii mai vechi specializate \u00een turism sau v\u00e2n\u0103toare, vreo trei-patru fotografii \u015fi c\u00e2teva fraze ale unor urma\u015fi mai aduc aminte ast\u0103zi de Maria Magdalena Hamza, celebru ghid al Retezatului, un personaj real, dar \u00een acela\u015fi timp de poveste, o femeie care reu\u015fea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 singur\u0103 \u00een s\u0103lb\u0103ticia muntelui, s\u0103 v\u00e2neze mai bine ca oricine, dar capabil\u0103 s\u0103 rela\u0163ioneze \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftige respectul unor politicieni de marc\u0103, ambasadori, sau oameni de cultur\u0103 precum Marin Preda sau Mihail Sadoveanu.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un\ncuf\u0103r plin cu coresponden\u0163\u0103, fotografii \u015fi diverse scrieri, l\u0103sat \u00een podul unei\ncase din C\u00e2mpul lui Neag. \u00cen toamna lui 1989, cuf\u0103rul se pr\u0103bu\u015fe\u015fte sub cupa\nunui excavator cu tot cu acoperi\u015f \u015fi cu tot cu zidurile casei. Este strivit \u015fi\nf\u0103cut buc\u0103\u0163i. Fotografiile, scrisorile \u015fi c\u0103r\u0163ile se amestec\u0103 cu moloz, \u0163igle\n\u015fi buc\u0103\u0163i de lemn luate \u015fi puse-n basculant\u0103. A\u015fa s-a pierdut mai tot ce se\n\u015ftia \u015fi se putea verifica foarte clar despre Maria Magdalena Hamz, cea numit\u0103\nde Marin Preda \u201eRegina mun\u0163ilor\u201d. \u201eAu dat jos satul \u00een 1988\u20131989 pentru c\u0103\nziceau c\u0103 sub el este c\u0103rbune. A fost mai mult piatr\u0103. Noi abia am apucat s\u0103 ne\nlu\u0103m actele de stare civil\u0103 \u015fi strictul necesar. Veneau pe-atunci \u015fi-\u0163i\nspuneau: \u00abAst\u0103zi v\u0103 demol\u0103m casa\u00bb, dup\u0103 care solda\u0163ii se apucau s\u0103 ia \u0163igla de\npe acoperi\u015f. Acolo, \u00een acel cuf\u0103r mare de lemn, era coresponden\u0163a pe care Maria\nMagdalena o \u0163inuse cu ambasadori ai Angliei \u015fi Fran\u0163ei la Bucure\u015fti, cu Marin\nPreda, cu Mihail Sadoveanu \u015fi cu multe alte personalit\u0103\u0163i\u201d, poveste\u015fte Violeta\nMojoatc\u0103, una dintre nepoatele \u201ereginei mun\u0163ilor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u015fterea<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Maria Magdalena Hamza s-a n\u0103scut la 1894 \u00een C\u00e2mpul lui Neag. De mic\u0103 prinsese mare drag de munte, de drume\u0163ii \u015fi de mers cu cei mari la v\u00e2n\u0103toare. Prin firea ei era mai b\u0103rb\u0103toas\u0103. Maria Magdalena a fost prima femeie din sat care-\u015fi t\u0103iase p\u0103rul scurt. Tot umbl\u00e2nd prin mun\u0163i, ajunsese s\u0103 \u00eei \u015ftie ca-n palm\u0103. Se spune despre Maria Magdalena Hamza c\u0103 era cel mai bun ghid pe to\u0163i mun\u0163ii cuprin\u015fi \u00eentre C\u00e2mpul lui Neag, Herculane \u015fi Caransebe\u015f. \u00cen Primul R\u0103zboi Mondial ea ar fi fost cea care a c\u0103l\u0103uzit un deta\u015fament al trupelor rom\u00e2ne \u00een spatele batalionului bavarez aflat pe Muntele Tuli\u015fa, loc \u00een care Armata Rom\u00e2n\u0103 a ob\u0163inut o victorie grea dar important\u0103. La 1919 a fost decorat\u0103 cu \u201eVirtutea militar\u0103\u201d, iar medalia a purtat-o mai tot timpul cu m\u00e2ndrie la piept. Mai t\u00e2rziu (prin 1935 \u2013 1936) a devenit primul cabanier, \u00eengrijitor \u015fi paznic de v\u00e2n\u0103toare de la Cabana Pietrele. Pe atunci Retezatul era \u00eenc\u0103 destina\u0163ia preferat\u0103 de v\u00e2n\u0103toare at\u00e2t a familiei regale, c\u00e2t \u015fi a altor personalit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale ale vremii. Marin Preda a fost g\u0103zduit \u015fi ghidat de Maria Magdalena \u00een Retezat. La fel \u015fi Mihail Sadoveanu. De fapt, Marin Preda spunea despre ea c\u0103 \u201eprobabil face vr\u0103ji\u201d, pentru c\u0103 altfel nu \u00ee\u015fi explica faptul c\u0103 disp\u0103rea \u00een p\u0103dure cu desaga goal\u0103 \u015fi dup\u0103 numai o jum\u0103tate de ceas se \u00eentorcea cu ea plin\u0103 cu p\u0103str\u0103vi. Misterul avea s\u0103 fie dezv\u0103luit ceva mai t\u00e2rziu. Maria Magdalena avea o mini-p\u0103str\u0103v\u0103rie secret\u0103 pe un p\u00e2r\u00e2ia\u015f de l\u00e2ng\u0103 caban\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Trauma<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen acelea\u015fi vremuri se spune c\u0103 un lord englez \u00eel vizitase pe contele Kendeffy la castelul s\u0103u de la S\u00e2nt\u0103m\u0103rie Orlea. De\u015fi era iarn\u0103, lordul \u00ee\u015fi dorea cu tot dinadinsul s\u0103 \u00eempu\u015fte un urs. Fiind vorba de un oaspete de seam\u0103, contele Kendeffy o roag\u0103 pe Maria Magdalena s\u0103-l ghideze \u00een munte. Regina Retezatului \u00eel duce pe lord la b\u00e2rlogul unui urs, \u00eei spune s\u0103 se a\u015feze atent \u00een pozi\u0163ia de tragere, dup\u0103 care merge \u00een spatele b\u00e2rlogului \u015fi \u00eencepe s\u0103 \u0163ipe pentru a scoate ursul din b\u00e2rlog. Animalul iese din culcu\u015f, se ridic\u0103 pe labele din spate exact \u00een fa\u0163a lordului englez \u015fi rage at\u00e2t de tare \u00eenc\u00e2t acesta aproape c\u0103 \u00eencremene\u015fte de fric\u0103. Reu\u015fe\u015fte, totu\u015fi, s\u0103 trag\u0103 cele dou\u0103 focuri de arm\u0103 \u015fi s\u0103 omoare ursul, dar constat\u0103 c\u0103, de fric\u0103, f\u0103cuse pe el. Maria Magdalena \u00eel duce la caban\u0103, \u00eei spal\u0103 hainele, \u00eel \u00eenso\u0163e\u015fte \u00eenapoi la conacul Kendeffy, dar nu sufl\u0103 o vorb\u0103 despre ru\u015finoasa scen\u0103. Drept r\u0103splat\u0103, lordul englez \u00eei d\u0103ruie\u015fte un ceas de aur. Darul avea s\u0103-i aduc\u0103 \u00eens\u0103 nenorocirea vie\u0163ii, mai t\u00e2rziu. \u00cen 1945 \u00eent\u00e2lne\u015fte pe o vale a Retezatului c\u00e2\u0163iva solda\u0163i ru\u015fi. Ace\u015ftia \u00eencearc\u0103 s\u0103-i ia ceasul cu for\u0163a. Maria Magdalena se \u00eempotrive\u015fte, lucru care \u00eei irit\u0103 pe sovietici. Solda\u0163ii \u00eei iau ceasul \u015fi o \u015fi violeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

R\u0103zbunarea<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu trec dec\u00e2t c\u00e2teva luni \u015fi, tot \u00een mun\u0163i, Maria Magdalena d\u0103 peste cinci solda\u0163i ru\u015fi. Dob\u00e2ndise \u00een timp \u015fi arta de a trage cu pu\u015fca, reu\u015find s\u0103 doboare o capr\u0103 neagr\u0103 de la 500 de metri distan\u0163\u0103 cu o pu\u015fc\u0103 normal\u0103, f\u0103r\u0103 lunet\u0103. \u00cei p\u00e2nde\u015fte, le arunc\u0103 fiec\u0103ruia c\u00e2te un glon\u0163 \u201edrept \u00eentre ochi\u201d, cum povestea ea mai t\u00e2rziu, drept r\u0103zbunare pentru trauma ei. \u00cei \u00eengroap\u0103 \u00eentr-o vale ad\u00e2nc\u0103, situat\u0103 undeva \u00eentre p\u00e2r\u00e2ul Zl\u0103tuiei \u015fi zona numit\u0103 Cioaca. De vorbit despre incident \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 abia dup\u0103 ani buni, c\u00e2nd darul de a bea \u015fi de a rezista la b\u0103utur\u0103 se transform\u0103 \u015fi pentru ea \u00eentr-un blestem. Unele m\u0103rturii spun c\u0103 tocmai acest p\u0103cat al b\u0103uturii, cumulat cu v\u00e2rsta deja destul de \u00eenaintat\u0103, a f\u0103cut ca Maria Magdalena s\u0103 fie concediat\u0103 din postul de cabanier \u015fi trimis\u0103 s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 un gater undeva l\u00e2ng\u0103 Lupeni. La 1955 moare \u00eenecat\u0103 cu un os de p\u0103str\u0103v. Nu a fost c\u0103s\u0103torit\u0103 niciodat\u0103 \u015fi nici nu a avut copii. Toat\u0103 via\u0163a a tr\u0103it mai mult doar din v\u00e2n\u0103toare \u015fi pescuit. Ca s\u0103 beneficieze de indulgen\u0163a autorit\u0103\u0163ilor vremii, mul\u0163i potenta\u0163i ai vremurilor primeau periodic de la Maria Magdalena p\u0103str\u0103vi \u015fi carne de v\u00e2nat. Pu\u0163ina sa avere o a l\u0103sat-o surorii sale, Rozalia, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, i-a transmis-o lui Gheorghe Mojoatc\u0103, tat\u0103l Violetei Mojoatc\u0103, de\u0163in\u0103toarea ultimelor pu\u0163ine documente despre \u201eRegina mun\u0163ilor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

T\u00e2n\u0103rul prieten al \u201ereginei\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nicolae Timar avea doar 15 ani c\u00e2nd a cunoscut-o pe Maria Magdalena Hamza. Are \u015fi o fotografie cu ea, din 1940, anul \u00een care a cunoscut-o. \u201eEram cu ni\u015fte prieteni \u015fi-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 urc\u0103m la Cabana Pietrele, s\u0103 facem acolo Revelionul. A doua zi, pe 1 ianuarie, era o vreme splendid\u0103. La un moment dat, apare un necunoscut. Maria Magdalena \u00eel vede \u015fi se repede afar\u0103 din caban\u0103 spre el. \u00cengenuncheaz\u0103 \u015fi \u00eei s\u0103rut\u0103 m\u00e2na. Intr\u0103 am\u00e2ndoi \u00een caban\u0103, \u201estr\u0103inul\u201d st\u0103 acolo cam vreo or\u0103. Apoi iese \u015fi face o fotografie cu noi. Era t\u00e2n\u0103rul grof Ocskay, cel a c\u0103rui familie donase Turing Clubului Rom\u00e2n terenul de la Pietrele \u015fi vechea caban\u0103 de v\u00e2n\u0103toare. Maria Magdalena era acolo angajat\u0103 ca paznic de v\u00e2n\u0103toare, dar juca \u015fi rolul de cabanier\u201d, povestea b\u0103tr\u00e2nul montaniard. Acesta spunea c\u0103 nu a apucat s\u0103 o \u201edescoas\u0103\u201d prea mult pe Maria Magdalena, reu\u015find s\u0103-i \u201esmulg\u0103\u201d doar pove\u015fti de v\u00e2n\u0103toare pe care spune c\u0103 acum nu \u015fi le mai aminte\u015fte. \u201eEra foarte sever\u0103 cu turi\u015ftii. Toate trebuiau puse la locul lor \u015fi toat\u0103 lumea trebuia s\u0103 respecte regulile. Altfel, nu mai pupai cazare la Pietrele. Eu m-am \u00een\u0163eles bine cu ea. O mai ajutam la treburile cabanei. \u00cen plus, dac\u0103-i duceai tutun de la ora\u015f, erai cel mai bun prieten al ei\u201d. Nicolae Timar spunea \u00eens\u0103 c\u0103 Maria Magdalena a avut o coresponden\u0163\u0103 obi\u015fnuit\u0103 cu musafirii ei de seam\u0103: \u201eEa nu \u015ftia carte. Probabil c\u0103 a primit scrisori de mul\u0163umire \u015fi felicit\u0103ri de la musafirii ei, dar nu cred c\u0103 le-a r\u0103spuns \u00een scris. Poate le-a p\u0103strat ca s\u0103 se m\u00e2ndreasc\u0103 cu ele\u201d. Acesta ne-a m\u0103rturisit c\u0103 nu crede nici pove\u015ftile legate de omor\u00e2rea solda\u0163ilor ru\u015fi \u015fi nici \u00een performan\u0163ele de v\u00e2n\u0103tor ale Mariei Magdalena: \u201eAvea o pu\u015fc\u0103 Saint \u2013 Etienne c\u0103reia \u00eei t\u0103iase patul ca s\u0103 o poat\u0103 ascunde sub manta. Nu cred c\u0103 pu\u015fca aia veche, din Primul R\u0103zboi Mondial, b\u0103tea mai mult de 300 de metri. Eu am \u0163inut arma aia \u00een m\u00e2n\u0103, era o rugin\u0103tur\u0103, dar func\u0163iona. \u015ei eu am tras cu ea. Nici de povestea cu solda\u0163ii ru\u015fi omor\u00e2\u0163i nu mi-a spus vreodat\u0103 nimic, eu nu cred c-a fost chiar a\u015fa\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Sursa: Glasul Hunedoarei<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Maria Magdalena Dac\u0103 ar putea fi reconstituit\u0103 \u00een \u00eentregime, povestea ei ar putea inspira cu siguran\u0163\u0103 un film impresionant. Anii au trecut, cei care au cunoscut-o sunt din ce \u00een ce mai pu\u0163ini, iar m\u0103rturiile documentare despre ea sunt foarte pu\u0163ine. C\u00e2teva fr\u00e2nturi de articole din publica\u0163ii mai vechi specializate \u00een turism sau v\u00e2n\u0103toare, vreo […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2731","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2731","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2731"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2731\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2739,"href":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2731\/revisions\/2739"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cnipturicani.ro\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2731"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}