CHEILE BUŢII – Munţii RETEZAT
Zona Cheile Buţii , este situată în partea de sud a Munţiilor Retezat, la ieşirea din localitatea hunedoreana Câmpu lui Neag – este un loc apreciat de turişti autohtoni şi foarte apreciat de cei din ţările vestice, tocmai pentru aspectul virgin al terenului.
Săpate în formaţiuni calcaroase (încă din perioada jurasicului), Cheile Buţii reprezintă o succesiune de meandre încătuşate, cu ziduri abrupte ce au înălţimi pe alocuri de 100 m – perfecte pentru pasionaţii de alpinism.
O altă atracţie o reprezintă reţeaua vastă de peşteri uscate şi active, baraje naturale şi cascade impresionante care curg prin jgheaburile modelate de BUTA (apa ce izvorăşte din Munţii Retezat) care, de-a lungul anilor a săpat temeinic în piatră formând spectaculoasele Chei.
Exista şi trasee turistice ce au ca punct de plecare Cheile Buţii. Majoritatea lor sunt recomandate pentru practicare doar în sezonul de vară:
– Cheile Buţii – Lacul Bucura (timp de mers 8 – 10 ore);
– Cheile Buţii – Vârful Piatra Iorgovanului (timp de mers 7 – 9 ore);
– Cheile Buţii – La Stânca (Punct de Belvedere)
– La Fâneţe (timp de mers 30 – 45 minute).
Pârtia de schi se afl ă la o altitudine de 1000 m, unde există un centru de închiriere echipament, iar sezonul alb durează din luna decembrie până în luna martie.
Pentru vizitatorii care vin din sudul ţării, după parcurgerea defi leului Jiului, se face stânga la prima intersecţie. Se parcurg pe rând oraşele Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani iar apoi satele, Valea de Brazi şi Câmpu lui Neag – veţi întâlni un indicator la dreapta cu Cheile Buţii.
Acest drum duce până la intrarea în Cheile Buţii, fi ind practicabil pe tot parcursul anului. Vizitatorii care vin dinspre Deva trebuie să parcurgă oraşul Petroşani de la nord la sud iar apoi vor intra în intersecţia care duce înspre Lupeni la dreapta.
Apoi se urmează traseul descris mai sus.
După finalizarea construcţiei drumului 66A, accesul la Chei se va putea face şi din direcţia Băile Herculane.
CHEILE SCOROTA – Munţii RETEZAT
Traseu: Valea Jiului de Vest – Cheile Scorota – Stâna Scorota
Timp: 1 h 30 la urcare, 1 h la coborâre
Surse apă: diferite izvoare la intrare în chei si la stâna din Scorota
Modelarea glaciară a dat naştere unui uimitor peisaj geomorfologic, prin preluarea bazinului de recepţie ale cursurilor preglaciare care s-au adâncit bine în relief, iar acumulările bogate de firn şi gheaţă au dat naştere prin erodare şi modelare acestor chei.
Prima porţiune a traseului, care trece prin cheile efective, este ca o plimbare, se urcă foarte demol, pe alocuri aproape deloc. Cheile Scorota sunt absolut superbe, foarte înguste în câteva porţiuni, dar cu pereţi impunături.
Următoarea porţiune nu este foarte grea de fapt (începem să urcăm, dar doar câteva porţiuni sunt mai abrupte), aşadar întregul traseul este potrivit şi pentru copii de orice vârstă.
Până la stână se ajunge în oră şi jumatate de unde priveliştea spre chei, cu Oslea în fundal, este superbă şi liniştitoare.
CHEILE JIULUI DE VEST – Depresiunea PETROŞANI
Cheile Jiului de Vest sunt prezente dealungul DN 66A, pe toată lungimea văii în zona de munte, cu excepţia bazinetelor Câmpuşel şi Câmpul Mielului. Adâncimea cheilor şi depărtarea pereţilor nu le fac aşa de impunătoare ca şi celelalte zone cu chei din masiv.
Apa Jiului este captată în subteran prin intermediul sorburilor, fiind identificate 5 astfel de pierderi de-a lungul talvegului. Jiul de vest are apă doar în perioada ploilor şi topirii zăpezilor, în rest, porţiunile cu scurgere sunt determinate de aportul râurilor Şarba unit cu Soarbele, Ştirbu, Ursu, Jidanu şi Pârâu Rece de pe versantul drept, din Masivul Oslea.
Calcarele – cele care dau personalitate morfologică şi geologică regiunii – sunt cuprinse din punct de vedere structural într-un sinclinal, sau mai precis într-un flanc de sinclinal, al cărui ax are o direcţie de dezvoltare NE – SV, ax pe care s-a instalat şi Valea Jiului de Vest iar în continuare, spre SV, Valea Cernei. Spre sud – vestul zonei, acest sinclinal se înfundă, stratele suferind o cădere în aceeaşi direcţie, direcţie urmată şi de apele subterane ce se drenează din bazinul Jiului de Vest în bazinul Cernei.
Vizitarea Cheilor Jiului de Vest se poate realiza perpedes, dar datorită lungimi a traseului (aprox. 22 km) şi existenţa DN 66A vă recomandăm o plimbare cu bicicleta.
