Trasee turistice

TRASEE TURISTICE ÎN MUNŢII RETEZAT

1. Oraşul Uricani (775m) – curmătura Tulişa (1555 m) – dealul Făgeţel (1591 m) – vf. Bilugu Mic (1532 m) – vf. Bilugu Mare (1755 m) – vf. Lazăru (2290 m) – vf. Gruniu (2300 m) – vf. Custura (2457 m) – vf. Păpuşa (2500 m) – vf. Peleaga (2509 m) – lacul Bucura (2041 m). Marcaj: cruce galbenă pe fond alb.
Durata: 13 ore.
Grad de difi cultate: Traseul acesta face parte dintre traseele turistice grele ale Munţilor Retezat astfel încât este recomandat drumeţilor avansaţi, sau să fi e parcurs sub îndrumarea unui ghid.
Descriere: Traseul porneşte din Uricani spre nord, de la confl uenţa pârâului Sterminos cu Jiul de Vest, pe partea dreaptă a acestuia.
După cca 200 m de la plecare poteca intersectează un drum forestier, pe care după cca 1 km îl părăsim pe poteca turistică din stânga acestuia, urmărind marcajul cruce galbenă. Poteca urcă pe plaiul dintre Sterminosu şi Şerpoanea ajungând în şaua La Iepure.
Trecând prin pădure şi străbătând o serie de poieni, urcăm la Dealul Şerpilor (1463 m) pe care îl ocolim prin dreapta lui, ajungând astfel la stâna din Şerpi. De aici mai departe, prin pădure şi în lungul culmii Şerpilor, ajungem întro şa largă, Şaua Tulişa la 1555 m altitudine, sub vf. Tulişa (1793 m), aici întâlnind crucile comemorative ridicate în amintirea soldaţilor căzuţi în luptele purtate pe aceste locuri în primul război mondial. Din şa, cotind către vest, urcăm până la dealul Făgeţel (1591 m) şi coborâm apoi în şaua Făgeţel (1390 m).
Din acest punct începe un urcuş obositor prin pădure şi jnepeniş pe muntele Bilugu Mic (1532 m) şi prin pădure, ne continuăm calea peste vf. Bilugu Mare (1755 m). De aici coborâm într-o şa mică şi ocolim Vf. Sohodol (1900 m), poteca urcând apoi pe Custura Văcărei, muchia de NE a vf. Văcărea (2284 m) primul vârf de peste 2000 m din traseu. De aici traseul nostru parcurge creasta principală, poteca trecând când pe faţa sudică când pe creastă, fiind parcurse o serie de şei şi atingând câteva dintre piscurile crestei: vf. Lazăru (2290 m), vf. Gruniu (2300 m) şi vf. Ciumfu Mare (2335 m). În şaua dintre vf. Ciumfu Mare şi vf. Valea Mare (2374 m), culmea se arcuieşte puternic şi traseul părăseşte poteca ciobănească. De aici, calea noastră urcă pe un vâlcel până pe vf. Valea Mare. În continuare, vom urca şi coborî încă o serie de mici piscuri şi de şei, adevărate trepte de piatră, drumul de creastă sfârşinduse sub vf. Custura (2457 m). Vârful Custura ne oferă o excelentă vedere panoramică asupra ramurii sudice a Rete zatului, priveliştea fi ind completată la sud de culmile munţilor Vâlcan iar la est de masivul Parâng. De sub vf. Custurii, cotim la dreapta şi ajungem curând la Fereastra Custurii (2255 m). De aici mai departe, traseul nostru (cruce galbenă) parcurge creasta ascuţită care, pornind din vf. Custura, ajunge pînă în vf. Păpuşa Mică (2376 m) şi Păpuşa Mare (2508 m), legând astfel cele două lungi culmi principale ale Munţilor Retezat. Pe această porţiune a sa, Custura Păpuşii prezintă accidente de teren care o fac accesibilă numai drumeţilor avansaţi.
De aici poteca coboară în şaua adâncă dintre cele două mari vârfuri ale Retezatului, Şaua Pelegii (2285m) şi urcă pe vârful Peleaga (2509 m), decanul de altitudine al Muntilor Retezat.
Izolat fiind de celelalte vîrfuri ale masivului, vf. Peleaga ne oferă prilejul de a admira inima Retezatului, în toată spelndorea măreţiei sale. Spre nord, se adânceşte căldarea glaciară a Văii Rele, vasta zănoagă pe fundul căreia, jos, sub noi, bătute de soare, sclipesc tăurile Văii Rele. Pe fundal, departe în zare se vede minunata depresiune a Haţegului. Culmea Pietrele, cu vf. Pietrele (2268 m) stă de strajă în stânga Zănoagei. Dincolo de valea Pietrele, culmea Stânişoara acoperă poalele culmii Retezatului, lăsând însă liber vârful Retezat (2485 m alt.) care, de aici, ne apare ascuţit şi nu ca tăiat de paloş. Ai crede că, opintindu-se avan, zmeul a retezat moţul Bucurei, al cărui pisc (2439 m) se vede de aici, teşit.
Vecinul Bucurei, vf. Judele (2400 m), stă în capătul estic al Muntilor Bârlea, iar înspre SE culmea Slăveiului străjuieşte, semeţ, valea Lăpuşnicului Mare, dându-şi bineţe, peste ea, cu culmea Drăgşanului. Spre SV, se vede vf. Custurii (2457 m), străjer al vârfurilor ce se înşiruie, lanţ, înspre soare-răsare, până la Tulişa.
Înspre NE, pornind din vf. Păpusa, răşchirate ca degetele de la mână, se lasă devale culmile Valea Rea, Galeşu, Vârfu Mare şi Vasielu, Picioru Lăncita. Spre vest, la 500 de metri sub noi, uriaşa căldare glaciară a Bucurei ni se înfăţişează plină de grandoare. Pe fundul căldării, mai către buzunarul ei nord-estic, lacul Bucura străluceşte în soare, întrecând ca mărime şi pitoresc, întreaga salbă de lacuri afl ate pe cealaltă margine a zănoagei.
La 2208 m altitudine, valea Bucura primeşte apele unuia dintre cele mai înalte lacuri alpine din Carpaţii românesti, Tăul Agăţat. Mai sus, la 2240 m alt., sub clinele vestice ale vf. Bucura, sclipeşte în soare oglinda Tăului Porţii. De formă neregulată, pe la 2080 m alt., se vede lacul Florica. Foarte neregulat ca formă, urmează în jos lacul Viorica (2070 m), cu trei sateliţi, trei mici lacuri fără nume. Firul din dreapta al văii Bucura, după ce s-a scurs prin lacul Ana (1979 m), se termină în lacul Lia (1910 m), la fel ca şi fi rul stâng al văii, care coboară aici din lacul Bucura.
Din lacul Lia, înmănunchind cele două fi re de apă într-unul singur, valea Bucurei, coboară repede către Gura Bucurei (1587 m) unde unindu-şi apele cu torentul Pelegii, dă naştere Lăpusnicului Mare.
Desprinzându-ne cu greu din vraja priveliştei ce ne-o oferă popasul pe vârful Peleaga, drumul de coborâre către lacul Bucura trece prin Căldarea Berbecilor până prinde fi rul pârâiaşului care coboară uşor în lacul Bucura punctul terminus al acestuia traseu către colţul de nord-est al lacului Bucura luând sfârşit apoi în zona prin care se face golirea lacului. Coborârea de pe vf. Peleaga este difi cilă atât ca efort cât şi ca orientare (marcajul aproape şters, creează probleme pentru găsirea fi rului cărării).

2. Oraşul Uricani (720 m) – Şaua Tulişa (1555 m) – dealul Făgeţel (1589 m) – vf. Bilugu Mic (1463 m) – vf. Bilugu Mare (1764 m) – vf. Văcărea – vf. Lazaru (2282 m) – vf. Gruniu (2294 m) – vf. Custura (2457 m) – Şaua Plaiului Mic (1879 m) – vf. Drăgşanu (2080 m) – sub vf. Albele (2013 m) – Piatra Iorgovanului (2014 m) – Şaua Paltina (1935 m) – vf. Galbena (2194 m) – culmea Munţilor Godeanu – Băile Herculane. Este traseu de legatură.

Marcaj: banda roşie
Timp de mers: 12 – 14 ore, până la Piatra Iorgovanului; de aici mai departe, până la Băile Herculane, circa 2 zile.
Grad de difi cultate: Mare
Descriere: Este un traseu turistic ce traversează masivul de la est la vest pe creasta principală sudică. Are ca punct de plecare oraşul Uricani şi până în Şaua Tulişa urmăreşte marcajul cruce galbenă pe fond alb, aici apare şi marcajul bandă roşie pe fond alb. Traseul este comun cu traseul descris la punctul 1 până pe Vf. Custura (2457 m). Aici cele două trasee se despart, iar traseul nostru face stânga spre Şaua Plaiului Mic unde intersectează traseul marcat cu bandă albastră ce vine din Ohaba de sub Piatră prin Poiana Pelegii spre Câmpu lui Neag pe la Cabana Buta. Traseul urmăreşte în continuare culmea Drăgşanu, ocoleşte prin stânga Vf. Albele (2013 m) şi ajunge în Piatra Iorgovanului (2014 m). Aici intersectează traseul marcat cu triunghi roşu ce vine din Câmpu lui Neag prin Câmpuşel. Cele două trasee au un segment comun până în Şaua Paltina (1935 m). Aici traseul marcat cu triunghi roşu face dreapta spre Lunca Berhina, iar traseul nostru urmează linia crestei atingând Vf. Paltina (2149 m), Vf. Scurtu (2090 m) până în Vf. Galbena (2194 m). Aici intersectează poteca nemarcată ce pleacă în dreapta spre platforma Borăscu. Traseul continuă pe creastă trecând peste Vf. Micuşa (2162 m), trece prin stânga Vf. Scărişoara (2210 m), Vf. Bulzului (2245 m) continuând spre Vf. Godeanu.

3. Cheile Buţii (900m) – cabana Buta (1580 m) – Şaua Plaiului Mic (1879 m) – Poiana Pelegii (1587 m) – lacul Bucura (2041 m).
Marcaj: cruce roşie.
Durata: 8,5 ore
Grad de difi cultate: medie.
Descriere: Unul din traseele turistice care asigură accesul în munţii Retezat oferind posibilitatea ajungerii în inima masivului şi vizionarea ambelor ramuri, atât cea nordică cât şi cea sudică este traseul: Cheile Buţii – Cabana Buta – Şaua Plaiului Mic – Poiana Pelegii – Lacul Bucura.
Traseul este unul de difi cultate medie, recomandat în special vara, accesibil tuturor categoriilor de turişti. Poate fi parcurs într-o singură etapă, presupunând un efort mai intens, durata fi ind de cca 8,5 – 9 ore în funcţie de pregătirea fi zică şi de timpul afectat pauzelor pentru odihnă sau şedinţelor foto, sau în mai multe etape cu posibilitate de cazare la cabană sau în cort, în locuri special destinate acestui scop.
Traseul poate fi atacat din două puncte: fi e înaine de intrarea în Chei, plecarea fi ind pe o potecă ce urcă în serpentine strânse şi urmăreşte marcajul bandă albastră până la intersecţia cu drumul forestier ce urcă spre cabana Buta, fi e din intersecţia drumului forestier Lazărul cu DN66A, urmărind marcajul cruce roşie.
Plecând de la o altitudine de cca 900 m în 4 – 4,5 ore putem ajunge la cabana Buta la altitudinea de 1580 m. Până în apropierea cabanei turistul urcă de-a lungul drumului forestier străjuit de o parte şi de alta de fagi semeţi, iar pe măsură ce urcăm aceştia lasă locul brazilor falnici.
Tot drumul până la cabană sunt vegheaţi de înălţimile masivului Piule-Pleşa, iar din loc în loc li se arată cheile săpate în stâncă de pârâul Buta.
După atingerea acestui punct, urcuşul continuă şi după cca 50 minute ajungem în Şaua Plaiului Mic (1879 m), loc de răscruce al potecilor turistice din masiv, aici întâlnindu-se drumurile Butei, Bucurei, Iorgovanului, Custurii.
Dacă la urcare am admirat privelişti frumoase acum atenţia ne este captată de măreaţa dăltuire a văii Bucurei, încadrată de gigantica spinare a Slăveiului şi de dantelăriile Pelegii. Din acest punct putem spune că suntem în inima Retezatului.
Traseul continuă spre Poiana Pelegii urmărind marcajul cruce roşie, trecând pe lângă cele două mici lacuri alpine, Lacurile Păpuşii (1855 m) coborând printre tufele de jnepeni şi ienuperi întâlnind din loc în loc mici izvoare care ne permit să ne ostoim setea, ajungem în locul unde, din întâlnirea torenţilor Bucura şi Peleaga, ia naştere râul Lăpuşnicu Mare (“La Scorţar” – 1587 m). De aici mai departe, un urcuş pieptiş pe malul înalt al văii ne scoate în Poiana Pelegii.
Având o suprafaţă mare şi izvoare sufi ciente, poiana oferă un loc de campare foarte bun, cu posibilitatea efectuării unor excursii spre circurile Bucurei şi Slăveiului cât şi spre cel al Pelegii.
Din poiană, ne continuăm calea urcând pe poteca marcată cu cruce roşie, prin pădure. Ici-colo, umbra codrului este întreruptă de luminişuri şi de poieni. De-a lungul celor mai întinse dintre ele, stâlpi răzleţi de marcaj ne uşurează orientarea pe timp de ceaţă. Mai apoi, poteca ajunge deasupra văii dinspre fundul căreia auzim cum, fără ostoire, torentul Bucurei îşi lărmuieşte apele.
În continuarea urcuşului, intrăm în zona jnepenişului şi trecem, unul după altul, două torente alpine. La ultimul dintre acestea, cotim uşor la dreapta şi, printre jnepeni, urcăm în susul lui. După primul pripor, ajungem pe pragul uneia dintre terasele văii. Urmează încă un pripor şi apoi, pe cea de a doua terasă glaciară, întâlnim un stâlp de marcaj cu săgeată (“Spre cabana Buta, prin Gura Bucurei, 3 1/2 ore”). De aici se vede lacul Bucura, cotind uşor spre stânga, coborâm de-a lungul tăpşanului înierbat.
După două ore de la trecerea pe lângă Gura Bucurei, ajungem la malul lacului Bucura (2041 m), în punctul prin care apele acestuia se scurg în val spre lacul Lia.

4. Cheile Buţii (900 m) – Dâlma Mare (1671 m) – Vf. Pleşa (1840 m) – Vf. Piule (2081 m) – Şaua Scorota (Iepii -1920 m) – Cabana Buta (1580 m) Marcaj: Bandă galbenă pe fond alb.
Timp de mers: 8-9 ore.
Grad de difi cultate: mediu, diferenţa de nivel fi ind de 1400m.
Descriere: Traseul începe din Cheile Buţii fi ind un traseu de circuit. Se pleacă de la Cheile Buţii pe drumul auto de access pâna la intersecţia cu DN66A. Aici facem le dreapta şi după cca 1 km, traversăm Jiul de Vest pe o punte de fi er (utilizată pentru staţia pluviometrică). De aici marcajul este vizibil şi urmăreşte pârâiaşul Pleşa, urcând către Dâlma Mare. Aici este necesară alimentarea cu apă deoarece pe traseu, până la cabana Buta nu vom găsi nicio susrsă de apă. Traseul întâlneşte în ultima poieniţă din Dâlma Mare un schit recent construit.
De aici traseul urcă abrupt prin pădure pe o potecă sinuoasă, ajungând în golul alpin în dreptul stânei din Pleşa. Traversează golul alpin pe la partea superioară a acestuia, trece printr-un pâlc de molizi (cca 200m) şi iese din nou în golul alpin urmând plaiul care urcă până la Vf. Pleşa(1840). De aici poteca este uşor de urmărit deoarece urmează linia crestei până în Vf. Piule (2081). Din vârf creasta se împarte în două plaiuri: cel din stânga coboară la Câmpu Mielului, iar pe cel din dreapta coboară traseul nostru până în şaua Scorota, unde intersectează traseul marcat cu punct galben ce urcă de pe Valea Scorota. Din acest punct traseele se suprapun şi coboară împreună în Valea Buta Mică. De aici traseul parcurge o pădurice de molid urmând curba de nivel, ajungând deasupra stânii din Buta. De aici se zăreşte cabana Buta la care se ajunge în cca 10 minute.

5. Câmpu lui Neag (800 m) – Gura Butei (860 m) – Cheile Scocului (1185 m) – Câmpu Mielului (1065 m) – Câmpusel (1180 m) – Piatra Iorgovanului (2014 m) – Lunca Berhina
Marcaj: triunghi roşu pe fond alb.
Durata: 8h
Descriere: Este un traseu turistic ce face legătura între valea Jiului de Vest şi valea Lăpuşnicu Mare, prin Retezatul Mic.
Traseul pleacă din Câmpu lui Neag urmărind drumul moderizat construit paralel cu Jiul de Vest. În gura Butei lasă în dreapta marcajul bandă albastră spre Cheile Buţii şi urmăreşte în continuare drumul până în Cheile Scocului.
Din chei drumul continuă spre Câmpu Mielului, lasă în dreapta traseul marcat cu punct galben spre Cheile Scorota şi continuă până laCâmpuşel (1180 m).
Aici traseul nostru părăseşte drumul modernizat şi face dreapta pe Scocul Iarului. Traseul urcă la început prin pădure, urmărind linia crestei ajungând în masivul Piatra Iorgovanului (2014 m) prin partea sa sudică. Traseul nostru întâlneşte apoi traseul de creastă marcat cu bandă roşie ce vine din Uricani prin Şaua Plaiului Mic şi merge spre Vf. Godeanu. Cele două trasee au o porţiune comună până în Şaua Paltina (1935 m), după care traseul nostru face dreapta şi coboară pe Valea Paltina spre Valea Lăpuşnicului în locul numit Lunca Berhina. Aici traseul nostru intersectează traseul marcat cu punct albastru ce vine din localitatea Brazi pe la Cabana Gura Zlata şi merge spre Şaua Pelegii şi traseul marcat punct galben spre Lacul Bucura pe culmea Slăveiului.

6. Câmpuşel (1180 m) – Scocul Scorotei – Stâna Scorota – Şaua Scorota (Iepii -1920 m) – Buta Mică – Cabana Buta (1580 m)
Marcaj: punct galben pe fond alb.
Timp de mers: 4-5 ore.
Grad de difi cultate: mediu, diferenţa de nivel fi ind de 740 m.
Descriere: Traseul pleacă din DN66A şi urcă pe Valea Scorotei. Poteca urmează fi rul sec al văii urcând lent, după cca 30 minute ajungem în locul numit La Cutoni. Aici valea se desparte în două, în stânga Valea Scorota Seacă, iar în dreapta Scorota cu Apă, pe aceasta din urmă urcând şi traseul nostru. Poteca urcă prin pădure şi după cca 30 minute ajunge în dreptul feţei cu Lăstuni aproape le ieşirea din pădure. De aici panta se accentuează, poteca conducându-ne la stâna din Scorota, loc unde Valea se deschide oferind o privelişte splendidă. Imediat după stână poteca face dreapta, trece peste pârâul Scorota şi începe să urce spre Şaua Scorotei (1920 m), pe sub pereţii abrupţi ai Drăgşanului, numiţi Moara Dracilor. Din şa, putem admira vârfurile din partea centrală a masivului. Aici intersectăm traseul marcat cu bandă galbenă ce vine dinspre Piule-Pleşa, din acest punct traseele fiind comune până la cabana Buta.

TRASEE TURISTICE ÎN MUNŢII VÂLCAN

1. Câmpu lui Neag (intersecţia DJ 685C cu DN66A, pe lângă barajul Valea de Peşti) – Valea de Peşti – Şaua Căzută – Bucium – Sohodol – Cheile Sohodolului – Comuna Runcu.
Marcaj: triunghi rosu;
Timp de mers: 9 – 10 ore vara, 11 – 13 ore iarna;
Traseu: greu accesibil iarna.

2. Câmpuşel (1180 m) – Pasul Jiu – Cerna (1330 m) – Şaua La Suliţi – Muntele Bou – Muntele Cioclovina – Mănăstirea Tismana.
Marcaj: triunghi albastru (fost triunghi rosu);
Timp de mers: 9 – 10 ore;
Traseu: nerecomandat iarna.

3. Câmpuşel – Muntele Coada Oslei – Şaua Groapa Nedeuţii – La Bârloaga – Valea Bistriţei – Gureni – Pestişani.
Marcaj: triunghi rosu;
Timp de mers: 11 – 12 ore;
Traseu: nerecomandat iarna.

4. Baraj Valea de Peşti (910 m) – Valea Strâmbu – Vf. Arcanu (1760 m) – Vf. Prisloapele Mari (1614 m) – Şaua Groapa Nedeuţii – Coada Oslei – Vf. Oslea – Pasul Jiu-Cerna – Câmpuşel
Marcaj: punct albastru, bandă roşie, triunghi roşu;
Timp de mers: 10 – 11 ore;
Traseu: nerecomandat iarna.

5. Câmpu lui Neag – Baraj Valea de Peşti
Marcaj: triunghi roşu de la ramifi caţia drumului forestier Arcanu până la motelul Valea de Peşti;
Timp de mers: 2 ore;
Traseu: poate fi parcurs tot timpul anului.

6. Câmpu lui Neag – Baraj Valea de Peşti – Şaua Dâlma Căzută – Muntele Şigleul Mare – sub Vârful Muncel – Şaua Prislop – Straja Marcaj: triunghi roşu Baraj Valea de Peşti – Şaua Dâlma Căzută; bandă roşie: şaua Dâlma Căzută – Şaua Prislop;
Timp de mers: 10 – 11ore;
Traseu: poate fi parcurs tot timpul anului.