Peştera Topliţa

Uricani_poza_Page_38_Image_0004Uricani_poza_Page_37_Image_0003Localizare
Peştera Topliţa se găseşte la 2,5 km nord-est de Câmpu lui Neag – în locul numit Izvorul Topliţei.

Acces
Se ajunge la peşteră pe poteca ce merge din localitate spre captarea de apă din Piatra Topliţei, poteca ce întâlneşte pârâul Păroasa şi apoi atinge Valea Topliţei.

Condiţii de vizitare
Deoarece pârâul Topliţei este captat pentru alimentarea cu apă a localităţii Câmpu lui Neag, cavitatea este închisă cu un grilaj metalic şi vizitarea se poate face prin obţinerea unei aprobări ofi ciale.Vizitarea durează cca 3 ore, iar echipamentul necesar sunt cizmele de cauciuc, salopetă, cască de protecţie, surse duble de lumină. Subiectele variate cum sunt speleotemele colorate şi secţiunile galeriei, pot conduce la fotografii frumoase.


Descriere

Peştera Topliţa se prezintă ca o galerie sinuoasa, cu orientare generala est-vest. Intrarea de mici dimensiuni (1 x 0,6 m), este orientată spre est. Ea conduce într-o galerie descendentă cu pantă pronunţată (45-50o), care după cca 12 m ne introduce într-o sală de 7 x 6 m, apoi într-o porţiune frumos concreţionată, cu stalactite, stalagmite, curgeri parietale.
În continuare, galeria principală interceptează în mai multe puncte pârâul subteran ce curge 4 m mai jos şi care este penetrabil pe cateva porţiuni scurte. Din loc în loc întâlnim acumulări de argilă în adânciturile cărora s-au format gururi. Porţiuni bogat concreţionate, în afară de cea afl ată la început, se găsesc după 250 – 300 m şi apoi cam la 400 m de la intrare.
Uricani_poza_Page_37_Image_0004Uricani_poza_Page_38_Image_0005Galeria are secţiune ogivală pe aproape toată lungimea şi uneori prezintă urme de scurgere sub presiune. Cele mai multe formaţiuni stalagmitice sunt de tip clasic, stalactite conice obişnuite, stalagmite, gururi şi multe curgeri parietale. În peşteră se afl ă, într-o galerie superioară, unul dintre cele mai mari gururi din ţară, cu diametrul de peste 5 m.
Multe speleoteme au culoare roşie sângerie. În partea terminală a peşterii podeaua este nisipoasă, cu resturi vegetale mari. O prăbuşire de blocuri împiedică continuarea galeriei, deşi insurgenţa pârâului subteran se afl ă la câteva sute de metri mai departe.

Date istorice
Peştera Topliţa a fost descoperită în 1966 de pădurarul Pantelimon Todea din Câmpu lui Neag şi L. Goloţiu, ziarist din Bucureşti. În acelaşi an peştera a fost cercetată de o echipă de speologi bucureşteni, condusă de T. Orghidan care a făcut prima descriere a peşterii şi cercetări de biospeologie.
Ulterior peştera a fost declarată rezervaţie, dar în ciuda acestui fapt, a fost vizitată de turişti neînsoţiţi, care au adus deteriorări. În 1976 Cercul de speologie “Focul Viu” realizează planul integral al peşterii, descoperind noi galerii. Lungimea actuală a cavităţii este de 2150 m.