Peştera de Gheaţă

Un alt traseu turistic foarte căutat este cel care duce la Peştera de Gheaţă, afl ată la şapte – opt kilometrii depărtare de Valea de Peşti.
Având un portal destul de mare, ea a fost cunoscută din vechime atât de către localnici cât şi de către turiştii care vin adesea în această peşteră şi se aventurează destul de adânc în ea pe galeria principală (uşor descendentă), deoarece îi interesează gheaţa ce se formează aici şi se menţine tot timpul anului.
Zona coborita a pesterii pastreaza in interior temperaturi scazute tot timpul anului, chiar si zapada.
În realitate, peştera este mult mai mare ca dezvoltare şi are o serie de intrări şi diverticule întortocheate, unele pline de gheaţă, altele prezentând urme de nivaţie (acţiune de modelare a reliefului cauzată de fenomenul de îngheţ şi dezgheţ succesiv ce apare în zonele înalte ale munţilor). Remarcabile sunt însă formele de scurgere, prelingerile formate din gheaţă, care au o dinamică specifi că de-a lungul anului: stalactite, stalagmite şi coloane de gheaţă de înălţimi destul de mari ce pot fi găsite aici în special în perioada decembrie-iunie.
Peştera este puţin concreţionată şi relativ uşor de parcurs, însă se recomandă evitarea zonelor unde gheaţa acoperă podeaua galeriei, deoarece există riscul alunecării.
Pentru că unele zone ale peşterii sunt totuşi mai greu accesibile fară un echipament adecvat, în această peşteră şi-a găsit adăpost o colonie mică de lilieci, care au ales ca habitat un hornclopot din zona vestibulară a peşterii.