Peştera Dâlma cu Brazi
Localizare
Peştera Dâlma de Brazi este situată pe versantul stâng al Scocului Mare în bazinul superior al Jiului de Vest, la o altitudine de cca 150 m faţă de DN66A şi la 1200 m altitudine absolută, în dreptul confl uenţei Scocului Mare cu Pârâul Jidanului.
Acces
Intrarea peşterii, de formă triunghiulară deşi relativ mare (3 x 2 m), este bine mascată, se găseşte relativ greu şi este strajuită de un pâlc de brazi de unde şi denumirea peşterii.
Condiţii de vizitare
Principala difi cultate în vizitarea acestei peşteri o constituie găsirea intrării, în rest, exceptând porţiunea îngustă “La Strâmtoare”, ea poate fi parcursă comod. Durata normală a vizitei este de 2 ore.
Ca echipament sunt necesare (în perioadele umede – pentru traversarea Bazinului Mare) cizme de cauciuc lungi şi surse duble de lumină.
Descriere
Este o peşteră formată dintr-o galerie principală şi o ramifi caţie, totalizând 226 m. Galeria principală este largă de 3 – 5 m şi înaltă de 3 până la peste 10 m. Spaţiul se lărgeşte spre nord până la Sala Bazinului Mare, numită astfel datorită lacului temporar cantonat într-o depresiune a planşeului, lac care se formează în perioadele umede şi poate ajunge până la 1 m adâncime.
Lacul împreună cu grupurile de speleoteme din clasa stalagmitelor şi scurgerilor calcitice de pe marginea lui – printre care şi un frumos stalagmit înalt de 2 m – confera locului un farmec deosebit, turiştii-fotografi putând realiza aici imagini inedite.
Tronsonul Sălii Bazinului Mare mai continuă 20 m spre nord şi se închide într-o fi sură impenetrabilă, la Fundatura de Argilă.
Spre sud-vest porneşte o ramifi caţie – o galerie ascendentă, concreţională care în punctul “La Stramtoare” obligă la o adevarată “gimnastică” speologică pentru trecerea spre porţiunea terminală. Stalactitele şi stalagmitele, ca şi crustele calcitice bogate oferă şi aici subiecte fotografi ce agreabile.
Prezenţa în acest loc a osemintelor de Ursus Spelaeus dovedeşte că morfologia galeriei s-a schimbat mult în ultimele mii de ani, de când marele carnivor a călcat pentru ultima dată aici.
Dispoziţia în plan a galeriilor îndreptăţeşte să presupunem că Sala Bazinului Mare a reprezentat punctul de confl uenţă a două ape: prima, venind pe “La Stramtoare”, prin galeria laterală, dinspre versant, cealaltă reprezentând un izvor din profunzimea masivului. Cele două ape mergeau apoi spre sud, ieşind prin actualul portal.
Date istorice
Între cele peste 300 de peşteri cartografi ate acum în zonă, Dâlma cu Brazi a fost printre puţinele cunoscute şi menţionate în lucrări mai vechi. În 1929 P.A. Chappuis şi A. Winkler au colectat faună subterană şi au făcut o prima schiţă a peşterii. Cercetările de biospeologie au fost continuate de speologii din Bucureşti în 1957. În 1971 C. Goran realizează planul complet al cavităţii.