Legenda lui Neag

Despre satul Câmpu lui Neag, legenda spune că ar fi fost întemeiat în secolul XV de un haiduc celebru, pe nume Neag, care fura de la boierii din Oltenia şi din Banat şi se refugia în munţi. După fiecare lovitură dată boierilor se ascundea în valea largă, în locul care astăzi îi poartă numele, împreună cu ceata lui de haiduci, loc în care şi-au întemeiat un sat aducându-şi sau întemeind familii în aceste locuri, pământul fiind bun pentru agricultură şi pentru creşterea animalelor. În toponima maghiară a acelor timpuri, Câmpul lui Neag apare ca “Nyakmezew” adică Nyak – Neag, mezew – câmpi, primele atestări fiind date din secolul XV. Pământul mănos şi munţii ce îi înconjurau şi apărau ia transformat pe urmaşii haiducilor în agricultori pricepuţi şi în crescători de animale cunoscuţi acum sub numele de momârlani.

Haiducul Neag a marcat vatra satului cu o piatră de peste 2 metri, care avea încrustată în ea două filoane de cuarţ alb, dispuse în formă de cruce, găsită în râul Jiu, înfigând-o în pământ, în locul denumit “Dosul pribeagului”.

Localitatea nu a fost ocolită de pârjolul avarilor invadatori, la 15 august 1788, Câmpul lui Neag şi şi actualul oraş Uricani au fost prădate de turci, care au luat în robie 16 oameni, au ars biserica şi l-au ucis pe preot.

Anii au trecut, dar cert este faptul că, în 1850, preotul din sat, Constantin Stanci, a găsit această piatră căzută pe malul Jiului, a luat-o cu o sanie trasă de boi şi a plasat-o în curtea casei sale, care din 1890 şi până în 1936 a fost şi şcoală sătească. Piatra a stat înfiptă aici peste 100 de ani, după care, un descendent al familiei, călugărul Dănilă Berinde a montat-o împreună cu alte relicve familiale în locul numit Brădet, de la intrarea în satul Câmpul lui Neag unde se poate vedea şi astăzi.

Astăzi, piatra se află la intrarea în localitatea Câmpul lui Neag, la loc de cinste alături de o troiţă, busturile lui Decebal şi Traian şi o cruce ridicată în cinstea eroilor localnici ce au luptat în primul război mondial, iar peste drum se află un izvor amenajat de la care turistul însetat poate să-şi potolească setea.

Un eveniment de seamă al secolului al XVII-lea a fost trecerea lui Matei Basarab prin Uricani (1631), împreuna cu alţi boieri şi cu oastea sa, strânsă de prin Ţara Haţegului. În pribegia lor prin Ardeal au intrat prin pasul Vulcan, şi au trecut prin actualul oraş Uricani, continuându-şi drumul prin localitatea Câmpul lui Neag şi mai departe pe Valea Cernei.